STUDIU DE CAZ Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile. APEL către SFS, Guvern

„Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile” – aceasta este concluzia mai multor contabili, exprimată în cadrul unui grup specializat și, totodată, una dintre problemele cu care se confruntă și grupul de presă Realitatea.

Prezentăm și un studiu de caz, transparent, cu cifre exacte: ore de muncă investite, costuri acumulate suplimentar și argumentarea (ne)utilității prezentului act. Cheltuielile reprezintă echivalentul a un salariu mediu. În alte companii – aceste cifre pot urca și mai sus.

DOSAR – EXPLICATIV

Actul de îndeplinire a lucrărilor sau Actul de primire-predare, în cazul acordării serviciilor, este documentul ce pretinde confirmarea că serviciile au fost efectiv prestate și beneficiarul serviciilor nu are pretenții privitor la calitatea serviciilor primite. Totodată, acest document dublează factura și complică activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care factura fiscală poate fi accesată prin e-factura, iar actul de îndeplinire a lucrărilor trebuie obligatoriu deținut în mod fizic, cu semnătura și ștampila în original ale ambelor părți.

Actul de îndeplinire a lucrărilor este un document cu conținut şi formă liberă, compus de fiecare întreprindere individual, conform necesităților proprii. La fel, se presupune că în actul de primire-predare, serviciile prestate sunt descrise mai amplu (în cazul serviciilor complexe) decât în factura fiscală. Deși nu este obligatoriu, majoritatea prestatorilor de servicii și companii îl cer, fără a avea o explicație logică a acestei necesități. Unica explicație pertinentă este că Serviciul Fiscal de Stat ar putea cere acest document. Totodată, în cadrul ultimilor seminare din cadrul SFS, funcționarii fiscali au fost de opinia că totuși Actul este un document obligatoriu, chiar dacă legislația în vigoare menționează indirect acest aspect.

În același timp, unica diferență între actul de primire-predare şi e-factura constă în faptul posibilei apariției a unei eventuale pretenții din partea beneficiarului, celelalte elemente sunt identice cu cele din factură, după conținut. Menționăm că eventualele pretenții din partea beneficiarului reprezintă un risc juridic, care este reglementat prin contractul semnat de ambele părți. Cât privește prestarea efectivă – acest fapt este menționat în documentul de livrare care are un caracter obligatoriu. Prin urmare, dacă actul conține aceiași informație ca şi factura, acest lucru, minim, dublează documentele pentru unele şi aceleași operațiuni, ceea ce nu are nici un sens economic. Totodată, obligativitatea acestui document provoacă cheltuieli inutile.

STUDIU DE CAZ

În cazul grupului de presă Realitatea, 90% din facturile fiscale sunt emise prin sistemul e-factură, iar 10% sunt emise fizic pe hârtie. La data de 1 a fiecărei luni, departamentul vânzări transmite către contabilitate informațiile privind vânzările/serviciile din luna precedentă. Contabilitatea emite pe parcursul a unei ore toate facturile din sistemul e-factură, iar beneficiarii pe parcursul zilei le acceptă, ceea ce înseamnă că aceste facturi sunt gata spre plată și contabilitatea, fericită, grăbește beneficiarii să-și achite serviciile primite. Dar, în acest moment apare problema Actului de primire-predare, care consumă timpul și bulversează contabilii, pentru că:

Editarea și printarea a 95 de Acte de primire-predare pentru beneficiari (vom opera cu valorile medii înregistrate în ultimele trei luni), în cel mai bun caz, 8 ore de muncă;
Semnarea acestora de către contabil și administrator, mai ocupă 2,5 ore;
Livrarea Actelor de primire-predare către beneficiari, pentru semnare/ștampilare, mai ocupă de la 28 de ore (utilizate pe parcursul de la 3 la 5 zile) pentru că există două opțiuni:

Poșta Moldovei – 3 zile pentru a livra Actul de primire-predare către beneficiar.
Șoferul companiei, Sergiu, face drumuri prin Chișinăul sufocat de ambuteiaje pe parcursul a 28 de ore, pentru a livra Actele de primire-predare către beneficiari și dacă persoanele cheie sunt disponibile, beneficiarii semnează Actul, iar dacă nu – trebuie să mai facă acest drum încă odată sau beneficiarii trimit șoferii lor/ curieri să returneze Actele.

Beneficiarii (95 de companii) semnează Actele de primire-predare și ne returnează exemplarul nostru: ori prin poștă (alte 3 zile), ori prin curierii săi (timp și cheltuieli de transport și salarii), ori ne roagă să revină Sergiu să le ia.

În toată această operațiune, de semnare de către ambele părți ale Actelor de primire-predare, pe lângă faptul că nu există nicio logică și sens economico-fiscal, grupul de presă Realitatea:

îl exclude pe Sergiu din sistemul de operare pentru 28 de ore, care în loc să meargă cu jurnaliștii la filmări, trebuie să facă drumuri prin oraș;
cheltuie minim 1050 de lei lunar pentru benzina consumată în cei peste 380 km, care se parcurg la livrarea Actelor;
își dezechilibrează programul de filmări și mai cheltuie alți 6.000 lei pentru servicii taxi, pentru ca echipa de filmare să ajungă la obiectul muncii;
și multe alte aspecte care distorsionează activitatea companiei, asta fără a face referință la câteva cazuri de urgență, care spre fericire s-au finalizat cu bine…

Desigur, sunt servicii unde este necesar actul de primire predare a lucrărilor. Este vorba de lucrările de reparații sau construcții, care includ multiple tipuri și linii de cheltuieli. În cazul acestor genuri de servicii, beneficiarul poate să nu fie de acord cu calitatea lucrărilor și poate activa procedurile juridice sau sistemul judiciar în raport cu prestatorul de servii.

Deși legislația spune că este la discreția părților emiterea actului de primire-predare a lucrărilor, fiscul îl cere atunci când face verificări, iar auditorii spun că e obligatoriu și că ar fi mai important decât factura fiscală – anume în cazul prestărilor de servicii. De cealaltă parte, cei de la fisc susțin că factura fiscală se emite în baza actului de executare a lucrărilor, detaliul prevăzut în articolul 117 și 10 din Codul fiscal.

Recent, Parlamentul a adoptat un pachet legislativ pentru digitalizarea economiei. Documentul vine să implementeze o serie de acțiuni-cheie din „Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”, elaborată de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, cu suportul partenerilor de dezvoltare (BERD, IFC, USAID, GIZ, UK GGF).

”Acest set de amendamente legislative are drept scop atingerea unui impact maxim în termen scurt, punând accent pe intervenții legislative ce vor stimula interacțiunea la distanță dintre Guvern, Business și Consumator”, potrivit notei informative a proiectului de legi.

În acest context, ca urmare intențiilor guvernării de a digitaliza economia țării ar fi bine să fie exclus Actul de primire-predare pentru mai multe genuri de activități economice. Cel puțin ne referim la domeniul mass-media, unde serviciile sunt uniforme și de regulă unice. Este un domeniu specific, care nu poate fi echivalat cu construcțiile, reparațiile de orice gen, sau altele.

În domeniul mass media, Actul de primire-predare este un document care dublează factura, în condițiile în care cel care nu este de acord cu calitatea serviciului prestat nu acceptă sau nu semnează factura. Pentru domeniul mass media, actul de primire-predare a lucrărilor nu are nicio relevanță fiscală, iar din punct de vedere economic generează cheltuieli inutile.

Dragă Serviciu Fiscal de Stat, Dragă Guvern, Dragi parlamentari, facem APEL la profesionalismul dumneavoastră și vă rugăm să anulați pentru mass media acest „splendid” document – Actul de primire-predare. În caz de necesitate, atât reprezentanții grupului de presă Realitatea, dar cu siguranță și ceilalți colegi din mass media, cu mare plăcere vor prezenta clarificările de rigoare.

NOTĂ:

Dragi cititori și oameni de afaceri, vă îndemnăm să ajutăm statul să ne facă viața mai ușoară și mai operațională – Dacă aveți situații similare în care considerați că se poate optimiza activitatea mediului de afaceri, grupul de presă Realitatea și în special platforma de știri economice bani.md, este la dispoziția societății pentru a mediatiza soluțiile și propunerile dumneavoastră. Ne puteți scrie pe pagina de Facebook Bani.md sau, dacă nu aveți un profil Facebook, ne puteți scrie pe adresa de e-mail contact@bani.md.

#act #servicii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.