Autonomia teritorială şi administrativă este agitată constant de partidele maghiare din Transilvania. Apropierea alegerilor europarlamentare ridică miza negocierilor între UDMR şi celelalte partide ungureşti mai mici pentru accederea pe o listă comună, spectrul nedepăşirii pragului electoral profilându-se ameninţător. În acest context, agitaţia autonomistă este folosită de toţi actorii politici maghiari, în speranţa câştigării de voturi. Din nou, a fost pusă pe tapet autonomia aşa-zisei regiuni Partium.

Luna trecută a apărut în publicaţia de limbă maghiară "Kronika" un interviu cu vicepreşedintele aşa-numitului "Consiliu al autonomiei regiunii Partium" (PAT), lectorul Universităţii Partium, Szilagyi Ferenc, pe tema promovării autonomiei regiunii de vest a Transilvaniei, adică a judeţului Bihor şi o parte din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Arad.

"Autonomia Partium - încă nu-i târziu să acţionăm"

Sub acest titlu, în publicaţia maghiară sunt atinse câteva dintre obiectivele promotorilor autonomismului etnic sub masca falsă a democraţiei europene. Regiunea Partium, o entitate a regatului feudal ungar, este resuscitată la câteva secole de la sucombare. Deşi intervievatul recunoaşte că "Partiumul dispune de calităţi geostrategice şi de regionalizare de invidiat, dar sa regională bazată pe tradiţii istorice este destul de puţin dezvoltată." Cu alte cuvinte, deşi pentru promotorii autonomiei aşa-zisei regiuni Partium este evident că nu există "conştiinţă regională", ei trebuie să fabrice una: "Aspiraţiile pentru autoderminare aici nu au avut premise istorice. Învingerea acestora va constitui sarcina prioritară de perspectivă", susţine vicepreşedintele "Consiliului Autonomiei regiunii Partium." Că pe românii din Partium nu i-a întrebat nimeni dacă doresc autonomie iarăşi este evident. Promotorii "autodeterminării" acestei regiuni ştiu însă că nu au majoritate etnică aici, aşa că manipulează, inventând aşa-zise mişcări autonomiste româneşti, "care începe să demareze peste tot în Ardeal." Sunt gata să facă şi concesii, dar numai la bilingvism "asimetric". Ce înseamnă acest "bilingvism asimetric" nu se explică, astfel că putem presupune că se va vorbi 80% româneşte şi 20% ungureşte?! Sau 75% româneşte, 15% ungureşte şi 10% ţigăneşte?! Interviul cu titlul "Autonomia Partium - încă nu-i târziu să acţionăm" a fost realizat de Vasarhelyi Nyemec Reka. Intertitlurile din interviu ne aparţin.  

2014, anul autonomiei Partiumului

"Actualul vicepreşedinte al Consiliului Autonomiei regiunii Partium, lector al Universităţii Partium, cercetător al Institutului de Geografie al Universităţii din Debrecen, Szilagyi Ferenc, a fost primul care a abordat cu rigurozitate ştiinţifică problema legitimităţii Regiunii de dezvoltare Partium şi a posibilităţii obţinerii autonomiei maghiarimii din Valea Ierului/Partium. Am discutat despre autodeterminare şi şansele de realizare a acestui obiectiv.

Vasarhelyi Nyemec Reka - Deja anul precedent (2013-n.r.), de mai multe ori s-a discutat despre autonomia regiunii Partium. Pentru popularizarea şi realizarea acestui obiectiv, anul trecut în vară, s-a constituit şi Consiliul Autonomiei regiunii Partium, iar recent Tokes Laszlo a anunţat că anul 2014 va fi anul autonomiei Partium. Cum credeţi că se realizează practic autonomia?

Szilagyi Ferenc: În ultimii ani, concepţiile noastre au fost trasate de Comisia de Iniţiativă a Autonomiei Partiumului, în programele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi chiar al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Indiferent dacă am discutat despre autodeterminarea regiunii Partium, regionalizarea sau federalizarea României, în esenţă a fost vorba despre diferite nivele suprapuse ale aceleiaşi concepţii. Viitoarea Românie ne-o imaginăm sub forma unui stat federal, iar această concepţie comportă în sine autonomia elementelor componente, în opinia noastră, acestea urmând să fie regiuni administrative moderne de tip NUTS II, organizate pe baze istorice, care dispun de identitate reală. Pe baza acestora, am considerat că şi constituirea unei regiuni Partium ar fi justificată. Pe baza regionalismului asimetric, în funcţie de cerinţele proprii, unele regiuni ar beneficia de competenţe diferite. (...)

 Regionalizare fără tradiții istorice

V.Ny.R.: Popularizarea conceptului a demarat, dar care au fost reacţiile şi care este susţinerea de care beneficiază?

Sz.F.: Problema este destul de complexă. Din start, problematica presupune prioritizarea regionalismului şi autodeterminării, a concepţiilor, resurselor şi comunităţilor locale. Acestea pot declanşa vreodată reacţii negative? Dar, în acelaşi timp, există "frâne", mai ales în gândirea oamenilor. Partiumul dispune de calităţi geostrategice şi de regionalizare de invidiat, dar "conştiinţa" sa regională bazată pe tradiţii istorice este destul de puţin dezvoltată. Totodată, aspiraţiile pentru autoderminare aici nu au avut premise istorice. Învingerea acestora va constitui sarcina prioritară de perspectivă.

 V.Ny.R.: La şedinţa din iulie de constituire a PAT aţi elaborat un plan de acţiune pentru semestrul I, printre acestea figurând trasarea graniţelor regiunii Partium, organizarea unui concurs de proiecte pentru realizarea simbolurilor specifice regiunii. Aţi reuşit să le realizaţi?

Sz.F.: Am finalizat planul anual de acţiune. După următoarea şedinţă a PAT vom informa şi presa în legătură cu aceste aspecte.

Contează pe alianță cu românii

V.Ny.R.: Care vor fi următoarele acţiuni? De exemplu, în acest an am putea conta pe organizarea unui marş în regiunea Partium?

Sz.F.: În sens simbolic, cu siguranţă. Mişcarea din Ţinutul Secuiesc o considerăm un exemplu demn de urmat, dar suntem într-o fază întârziată comparativ cu ei. Planificăm organizarea unor manifestări de amploare şi, în curând, vă vom oferi şi detalii.

V.Ny.R.: Dintre intelectualii români locali, mai mulţi şi-au exprimat opinia privind susţinerea autonomiei regiunii. Are vreo importanţă acest lucru pentru PAT, respectiv se pot solidariza oamnii ori există planuri privind exercitarea comună de presiuni asupra Bucureştiului?

Sz..F.: Cu siguranţă. Susţinem autonomia regională cu bilingvism asimetric. În Partium, românii sunt majoritari, fără ei, aici nu va fi autonomie. Eu am speranţe mari în legătură cu mişcarea autonomistă română, care începe să demareze peste tot în Ardeal. Nu ştiu când se va înfiinţa o organizaţie în Partium, însă sper că de acum încolo se vor accelera acţiunile.

V.Ny.R.: Cunoscând contextul politic românesc actual, ce şanse există pentru realizarea autonomiei regiunii Partium, în condiţiile în care, în problema autonomiei Ţinutului Secuiesc, în realitate, de ani de zile, nu s-a înregistrat niciun progres?

Sz.F.: Aspiraţiile formulate în diferite regiuni nu trebuie separate. Cred că, în curând, nu vom auzi doar de mişcări autonomiste din Ţinutul Secuiesc şi Partium, iar aspiraţia pentru autodeterminare nu va fi formulată numai de comunitatea maghiară. Aceste mişcări se consolidează unele pe altele, în timp ce cu toţii muncim pentru pământul nostru natal. Dacă aceste mişcări vor beneficia de sprijinul maselor la nivel naţional, nu numai regional, atunci se vor înregistra progrese concrete."  (Kronika, 20 ianuarie 2014)