Vârful Lespezi (2517m)

Fiindcă anul 2020 este un an special, ne-am hotărât să profitam din plin de el, prin urmare, anul acesta aproape în fiecare weekend am ieșit pe munte. Ce altceva să și faci când trebuie evitată aglomerația? Prin urmare a venit rândul Vârfului Lespezi din Munții Făgăraș. Deși se află în top peste 2500m, fiind al 5-lea din România, este un traseu destul de accesibil.

Se anunța o zi frumoasă, așa că am pus toate cele necesare în mașini și am plecat. Grupul nu se anunța prea mare ( 6 persoane) așa că trebuia să ne încadrăm în timpul planificat, respectiv 8-9 ore.

Punctul de pornire a fost de la hotelul Piscul Negru, care se află la o altitudine de aproximativ 1300m. Ca de obicei, noi am vrut să plecăm cât mai de dimineață pentru a evita aglomerația de pe Transfăgărășan.

De la Piscul Negru și până pe Vârful Lespezi am urmărit marcajul PR, iar la coborâre am coborât prin Seuța Lespezilor pe BA și mai apoi pe CR până la Stână, iar de acolo pe PR până înapoi la Piscul Negru.

Urcarea până în vârf este destul de solicitantă, deși nu este un traseu lung, este solicitant pentru cei care nu au prea fost pe munte, întrucât la urcare doar se urcă și la coborâre doar se coboară, nu există o combinație de urcare-coborâre cum este pe alte trasee.

Odată ajunși pe vârf se vede creasta Munțiilor Făgăraș în toată splendoarea lor. Deși, cel mai frumos cred că se vede Vârful Negoiu, care pare la o aruncătură de băț (doar pare). Un alt vârf accesibil de pe Vârful Lespezi ar fi Cornul Călțunului, acesta este foarte aproape, undeva la 15 minute distanță. Noi cred că în 40 de minute ne-am întors înapoi pe Lespezi.

Deși e foarte aproape, este destul de greu accesibil. Nu am văzut nici un marcaj și e dificil să îți dai seama care este cea mai bună variantă de a ajunge la el. Cu răbdare și atenție am reușit să ajungem.

De pe ambele vârfuri se vede foarte bine lacul Călțun, mi se pare că este printre cele mai frumoase din Munții Făgăraș.

Pe traseu nu am întâlnit surse de apă, cel puțin la urcare, la coborâre am luat puțină apă din pârâiașele întâlnite.

Pe traseu am găsit afiniș, așa că vreo 30 de minute am avut pauză de "înfulecat" afine și câteva merișoare.

Până la urmă traseul s-a dovedit a fi de 10 ore, deoarece am întâmpinat dificultăți "tehnice" la un moment dat, care au necesitat timp de soluționare, și anume, faptul că am stat undeva la vreo 2 ore sus pe vârf. Nu pot să zic că a fost râu, întrucât timpul ne-a permis să facem asta iar vremea a fost excelentă.

Așa ca și o concluzie, acesta este un traseu mediu până la urmă, singura dificultate mai serioasă este dată de urcarea susținută până în vârf care este de vreo 3-4 ore, depinde de pregătirea fiecăruia. Ca și lungime, acesta este de aproximativ 15 km iar ca timp se poate face în aproximativ 8-9 ore chiar dacă nouă ne-a luat 10 ore.

Singura parte mai nasoală a zilei a fost când am plecat spre casă de la Piscul Negru, a trebuit să trecem pe la Bâlea Lac și am prins o aglomerație de zile mari. Am făcut aproximativ 2 ore de la Piscul Negru până la Bâlea Lac...dar cu toate astea, per total a fost o altă zi reușită pe munte.