AD MELIUS COMPREHENDUM !. Imaginea Didonei — pe care Vergilius ne-o prezentase inca din cartea I ca pe o regina deosebit de frumoasa, ce stapanea vechea si bogata cetate a Carthaginei —, precum si iubirea sa nefericita pentru Aeneas domina intreaga carte a IV-2. Remarcati analiza psihologica, de mare finete, a trairilor con- tradictorii ale sufletului feminin, urmarind pe text modul cum se insinueaza jubirea: + obsesiile nocturne, cosmarurile; * idealizarea chipului lui Aeneas (nu e pregatita sa-i spuna pe nume, semn de deferenta, ce reiese, de altfel, si din apelativul hospes); * atractia fizicd, sporita de faima de viteaz; + admiratia ce atinge apogeul: Aeneas este aidoma unui zeu; + dragostea inseamna incredere, siguranta ca esti protejat, loialitate (cel iubit nu poate fi fricos!): + jubitul este un nefericit, alungat, ca si ea, de soarta nemi- Joasa; + istorisirea lui despre istovitoarele rizboaie i-a picurat in suflet nu numai vraja unor intémplari extraordinare, ci si farmecul-otrava al iubirii; + .Nimdnui altcuiva n-as vrea sa-i fiu soata, exprima o alegere irevocabild (ce distantaintre conceptia despre dra- goste a eroinei lui Catullus gi cea a lui Vergilius!) 2. Poetul infatiseaza o drama sufleteasca, drama eroinei Dido, ezitarea intre noile sentimentele de jubire si juramantul de fidelitate, de la moartea sotului, Sychaeus. Expiicati conflictul interior: un jurdmant este de neclintt (fixum, immotum), iar3 Spelunca = eroina ¢ constienta c& noua pasiune pentru Aeneas este, pen- tru ea, un pacat (culpa), 3. Culpa e resortul ce declanseaza conflictul dintre om si des- tin, In care individul devine victima tragiea, sortté unei lupte zadamice, Este regina Dido un erou tragic? Cu siguranta da, pentru cd are sentimentul vinovatiei. Ratiunea (alter-ego- ul personajului, Anna) fi dicteaza sa se fereasca de capcanele lubirii, de alte suferinte (primus amor deceptam morte fefel. id), Sila (taedium) de casitorie se justifies, ceea ce-i fusese mai drag pe lume a fost ucis tocmai de crudul, lacomul ei fate Din pacate, cuvantul dat nu mai poate fi intors. Inima insa functioneazi dupa alte legi, si pasiumnea irumpe irational, Pra Sd mai poata fi tinuits (Agnosco veteris vestigia flammae). CURRICULUM LA DISPOZITIA §COLIL >>> CONIUGIUM Speluncam Dido ux ct Proianus eandem Deventunt', Prima et Tellus? er promtbar tian Dant sig Connub nH sere ignes et conscius? aethe summogue ilularunt® vertice Nymph Mle dies prinus leti prinusque matorum Chnsa fuit; neque enim specie™ famave’ movetur Nec fun furtivum Dido meditatur amorem Coningiun’ vocat: hoe practesit nomine culjra i devcntunt — ajung in aceeasi pestera la Roma, personificare a Gliei hranitoare, Veneratd uncori sub numele Terra Mater .Glia materni, invocat cu ocazia ceremoniei nuntii pronubsi. ic S.A, — .haga (cea care asista mireasa pe tot parcursul desfasurérii casdtoriei [ef Catullus, 61, 186]); /uno pronuba — luno, protectoarea casstoriei oficiale, legale (ironic) 4. conseius, 40 axl). — martor; partas, complice nl Nubiun = coniugium s.n. — cdsitorie halo. wre vb. — aurla, a face sé risune de urlete species. -ci 5. — aparenta: fun. tes. — faima, 2von (la Vergilius, Fama este ,,gura humit", monstrul , barfei", prevazut cu pene, ochi, urechi, gui mumeroase, care, zburénd cu vitesd foarte mare, imprastie calonmiile, Discordia, ca personaj, existd $i in Wiada, 7 va deveni insd antologicd la Ovidius (Metamorfoze, c. XZ], find preluatd, peste veacuri, de Boileau, Voltaire, Beaumarchais s.a.)1 nj des- nei lupte ig Franti Te Lego- apeanele 1 Yefel- i vasese lei frate, wr | insa nna, fara mpae). estera tit Bre, Aa, E |1ot 186)); levale J J ri mare, j ye riJus ri, de } Dido deserta! (fiesea din Cas de la Pompei) XERCITIA + a) Spelunca, grota sacra, a fost aleasii de Iuno pentru sivarsirea tune nun conforme traditiei (iepdg . sacra yequ0g ,unire"), prezidaia de Tellus (straveche divinitate, mama zeilor, invo. cata cu prilejul ceremoniilor religioase) si nelipsita nasa ‘und. Descoperiti in text si celelalte elemente specifice cere. ‘monialului nunti la romani: torfele, céntecul hymeneulu b) Se poate realiza o corespondenta intre nunta mioritica din balada romfineasca si aceasta, cosmica, ai earei pro- tagonisti sunt Dido si Aeneas? Argumentati! ©) De ce se poate spune ca asistam la o .parodie celesta* a ceremonialului nuptial, in cartea a IV-a? +. Dido devine un personaj tragic, Aparati sau incriminati ati- {udinea ei! Este important sa intelegeti cd din punct de vedere simbolic, intrarea omului in pestera inseamna renun{area la ratiune, traire intelectuala, invazia inconstientului. in pes- tera se adaposteste regina cea mandra a cartaginezilor, pro- teguitoarea ordinii, a prosperitatii poporului. insd in cetate se intoarce o biata femeie inrobita de iubire. Insinuatio este un procedeu care produce tensiune dramati- ca de mare incarcatura emotionala. Din ce versuri rezulté acest procedeu? CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLIL => DIDO CAPTA AMORE ET DESERTA... is lucrimas dextramque tuam te serae nihil ipsu religui2), f inceptos hymenaeos nit tii quicqucm t wis labent is adhue precibuy locus’, exue mement! UY, 314-319) er istany \ — pe mana ta dreapta (ca promi- sine a credintei jurate de Aeneas) — n-am mai pastrat nimic altceva / nu mi-a mai ramas nimic altceva p. + GC.) — fie-ti mil = alunga acest gand! — dacd mai este loc pentru rugaminti72 1. In confruntarea dintre Dido si Anna se remarca utilizarea conditionalei ireale (2 ocurente) care exprima in mod sub- Ui dorinta eroinei de a da timpul inapoi, Exemplificati 2.) Desi s-a afirmat ca un autentic conditrix, ea urmeaza un drum invers destinului lui Aeneas. Marcati momente. le-cheie ale involutiei sale, b) Culpa eroinei e detectabila si in v. 316, si in cuvintele: Pudor extinetus ... ef fama prior (wv. 322-323), Explicatit _) Reactia Iui Aeneas, singura, e concentrata de Vergilius in doua versuri: He Jovis montis immora tenebat | lumina et @bnixus (hotarét) curam sub corde premebat (IV, 331-339) Aparati sau incriminati atitudinea lui Aeneas! CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLIT >> segue 1" dunt se fempore ¥ lon live ductibus unde } p nt ipsique nepores (IY, 621-429) esirix eX ossiha — din oasele noastre se va tidica un razbundator (ef. titlul unei Poezii de G. Cosbue) . ». dep. —a se ruga (zeilor) inuere vacein extremam cum sanguine—a acoperi cea din urma ruga cu singe; a uda in singe ‘~~ tyrian (loculior originar din cetatea feniciand Fir), cn oiliiy — asi deprinde, a-i invata cu ura MN ine suite — s& nu existe nici Prietenie, nici 4 alianje cu acesie semintii i ‘ © = exoriariy — de te-ai nagte Hi [ice scqnutre — ta, care sti urmaresti cu focul (fax, -cis SL — torta; sequare = sequaris) ‘ee ir yerun senipors vires — $i in oricare vreme se vor (1. Heinrich, Lady Macher ‘euprinsa de furie) gasi brate de lupta] tizarea rod sub- at ic ti! 5 | wmeaza of fente- wintele: x1 licati! ailius in n aet 15332), tiidica ) cea din wx Leis se vor No8l Caynel, Jeri i Inppiter Dulees exwviae!, dum fata deusque sinebat, Accipite hane animan®? meque his exsolvite curis? Vii, et, quem dederat cursum Fortuna peregi; Et nunc magna meit sub terras ibit imago. Urbem praeclaram statui; mea moenia vidi; Ulta virum’, poenas inimico a fratre recepis; Felix, heu! nimium felix, si litora tantum Numquam Dardaniae tetigissent nostra carinae!" Dixit, et os impressa toro’: ,, Moriemur inultae! Sed moriannuy, ait, Sic, sic iuvat ire sub umbras. (LV, 651-660) — rdmasite scumpe (in timp ce Aeneas se departeaza de farmul carthaginez, Didona rosteste cuvin- ele de adio privind sabia daruitd de el si vesmintele lui; era tot ce-i rdmdsese din marea iubire; cu aceeasi sabie se va sinucide) y — aceasta viata ww — eliberati-ma de aceste chinuri (ale dragostei) he fie! invage ... — marea mea umbra se va duce sub pamant (mei = G. partitiv ,[ceea ce va ramane] din mine") ai — mi-am razbunat barbatul — mi-am asumat pedeapsa (ca ispdsire a crimei fratelui su Pygmalion, care-1 ucisese pe Sychaeus) Durdeanae carinae — corabiile troiene (Dardanus era con- siderat strémosul mitic al troienilor; Aeneas era descen- dent din Dardanus) i fata-i ingropa tului (trad. literald: apasindu-si fata in ...) pernele) pa- Invatati niste neologisme: a) Exuvii e titlul unei Popescu. ia talentatei scriitoare SimonaSS See b) exuvii cool.) — invelis, rezultat prin napdrlire, ©) substantivul exuiae, -arum (lat) invelis, piele, vesminte, 4) verbul este exuo, -ere: ~ {despre serpi) a-si lepada pielea (sens propriu); — 8 lepada, a dezbraca (sens flguran, *: Destinul implacabil si zeii, deopotriva, i-au zidarnicit iubirea, Din mandra regina a Catthaginei, n-a mal rhinos lamenteaza, ii reproseazé atitea, incdteroul nu poate resi decat cdteva vorbe, dintre care se detaseaza motivatia cer, tala: hic amor haee patria est. Dar datoria pe care o ao Acneas fata de Julus si troieni se inscrie pe alta traiectoric decat iubirea si destinul Dido: mite si aleaga — si alege, poate, cu sft intrice. adne indbusite ceea ce-i dicteaza zeii —, reginei i se ia totul tronu! (reputatia ii era stirbita), prima iubire (legiuita) si ulti ima (nelegitima). Dido nu mai are de ales decat inte viati si Toate, Ca sa-si recapete demnitatea, in primul rind, fata de sine, alege moartea, Gestul ei este o ilustrare a acestet enunt gnomic taciteic: Honesta mors turpi (ruginoasa) vita {Ab al comparativului) potior (de preferat) est. Dezvoltat ideea! in fragmentele de mai Js, veti constata referiri la drumul in declin parcurs de Dido, ireconeilierea dintre statunl de regina-conditrix, pe punetul de a se tealiza ea abil Conducdtor al neamului carthaginez, si statutul de femeie indragostita, chinuita de nesiguranta, temeri si remuscéiri * fia ignarae mentes! Quid vota fuurentem, quid deli, bra tuvant? Est molles flamma medullas /interea, et ta, cium vivit sub pectore vulnus. / Uritur infelix. Dido fotaque vagatur / Urbe furens... (IV, v. 65-68) * Miacosque iterum demens audire labores / Exposcit, pen- detque iterum narrantis ab ore. (v. 7879) *Reginam thalamo eunctantem ab limina primi / Poenorum exspectant ostrogue insignis et auro / Stat sonipes ac frena ferox spumantia mandit. (v. 133-135) * Fama canebar'] Venisse Aenean, woiano sanguine ere. tun (Cul se pulchra viro dignetur iungere Dido, / Nimo hiemem inter se huxu, quam longa fovere / Regnorum inmemores tuspique cupidine capros, (v. 191-194) “dt regina dolos (quis fallere possit amantem?) / Praesensit|...] Saevitinops animi, totamque incense per bem / Bacchatur. (v. 296-297; y, 300-301)‘a imicit ar kamas arpbnice, © int, se date rosti ata cen- wr jo are aiectorie inp per- ve dane totul: yp ubi- 2 ata si ind, fata 1 esti 8.) vita -zvoliati drumul st jutul ca abil neie qu, Pari ddelu- any ta- ¥ pido ae vimi / / Brat 5) 16 ie (i june orem 9 mb 7 sa per Dido et Anna (sceni de teatru in versiune moderna) + Num fletu ingemuit nostro? Num lumina flexit? / Num lacrimas victus dedit aut miseratus amantem est? (wv. 370-371) [Reprosurile adresate lui Aeneas de Dido] * Onmibus umbra locis adero; dabis, improbe. poenas. (v. 386) + Miserae hoe tamen unum /Esequere, Anna, mihi: solam nam perfidus ille / Te colere (...) 1, soror, atque hostem supplex affare superbum. (v, 420-425) + Atnon infelix animi Phoenissa, neque unquam / Solvitur in somnos, oculisque aut pectore noctem / Accipit: inge- minant curae, rursusque resurgens /Saevit amor, mag- noque irarum fluctuat aestu. (v. 529-532) * Quin morere, ut merita es ferroque averte dolorem. (v. 547) (Hai mori, dupa cum ai meritat, si inlaturd cu sabia durerea!] Amor eaecus est. Pornind de la acest aforism, puteti stabili etapele patimii .oarbe* a eroinei, utilizand si citatele vergiliene de mai sus. Pentru limpezirea sensului unor termeni, folositi dictionarul, Comparati diferentele de tra- ducere, apelind la o traducere consacrat’. Considerati ca orice iubire patimasa e si distructiva? Destinul implacabil 0 aduce pe Dido, invinsa de iubirea pen- tru Aeneas, in fata mortii. Identificati in text expresiile care © caracterizeaza: a) Dido — mutier superba, chinuita de dragostea neim- partisit b) Dido — conditrix Carthaginis. €) Dido — ultrix. d) Dido — fimes nului crudelis. ra, proferand amenintari la adresa darda- care o tradase si o parasise. ‘oria reginei Dido este determinata numai de forte exterioare (Fala deusque, fortuna), sau se poate motiva si psihologic nevoia de indrigostire, de protectie? b) Dido, exact ea sinucigasii care revad intr-o fractiune de secunda tot ,,filmul* vietii, constata ca ar fi fost eu mult emai implinita, dacd nu i-ar fi trecut pragul casei troia- nul cel vestit, acum impius fara credinta, fra mila, nefandus ,nelegivit*. Observati ed in aceste versuri nici el nu mai este numit, nici numele troienilor [metonimia: Dardaniae carinae), Eroina face efortul de a se rupe bru- tal de tot ceea ce o mai leaga de fosta ei iubire, de viata [comparati viitorul cu conjunctival hortativ]William Bouguereau, Furiile / Eunenidele atacéndwl pe Oreste TIBULUM ORC Jbant obscuri sola sub nocte per unbram, Perque domos Ditis vacuas et inania regna [...] Vestibulum! ante ipsum primisque in faucibus Orci? Luctus? et ultrices posuere cubilia’ Curae’ Pallentesque habitant Morbi tristisque Senectus £1 Metus et malesuada Fames’ ac turpis Egestas, Teribiles visu formae, Letunque Labos°que, Tum consanguineus Leti Sopor' et mala mentis Gaudia'' mortiferumque adverso in limine Bellum, Ferrei!?que Eumenidum thalami et Discordia'> demens, Viperewn crinem vittis innexa cruentis'4, (V1, 268-269; 273 Pulun — chiar in fata intrsrit (dupe Viouvius, acest vestibulum era amplasat in fata casei si Comunica direct cu strada; acolo stationau client si carele) 6 —in gura Infernului (Orcus era seul Infernului, identificat cu Pluto, care-si avea locuinta inainte de intrarea in Infern, intro grotd) 2 {pesueruny cubilia — gi-au ficut culeugul — zeul Durerii, Necazul, Jalea — Grijile razbunitoare 2 rh — gailbejitele Boli I ~~ Foamea rau sfatuitoare )— Moartea “ons (ath) — Chinul (divinitate a Infernutuiy nsuinens Leti Sopor — Sommul, trate bun eu Moartea tului etunt, -F (poe — liealoasele Placeri; pacate ale sufle- uy rnidean th Eumenidelor / Furiilor (rr a: ei into singurd silaba, pentru a intra in schema hexametrutui) Miscordia deneus — Vrajba, Dihonia cea nebuna eea —cu panul de na- i legat cu panglici insdingerate (crinem Ac. de relatie dupa innexa) pa Calatoria lui Aeneas in Infern, inceputa inainte de revarsatul zorilor, se sfarseste inainte de miezul noptii. Sibylla si | Aeneas intra nevazuti in lumea de dincolo, in desarta si pus- j tia imparatie a lui Dis, alias Pluto la romani, Hades la greci. | Initial, ca si Dis, ce provine de la Dives cel bogat", Pluto | era un epitet — ,,cel bogat in suflete” —, si a fost confun- | dat cu Hades. Oreus e o alta denumire a divinita(ii Infermului, 7 | folosité mumai de latini (Plautus, Cicero). $i Hades, ,cel invizi- bil, este un nume potrivit pentru lumea defiunetilor. Atét Ovidius, in Metamorphoses, cat si Vergilius, in cartea a Vi-a din Aeneis, ofera o imagine destul de completé a lumii de din- colo, inconjurat de noud ori de apele Styxului, cu o ramifi- | catie interna, Cocitul (Cocytus) — raul plansului*. Va mai nens, amintiti cine pazea intrarea in Infern, in apropierea locului in 1 care Charon aducea la tarm sufletele celor morti? Bi). a) Comparand traducerea literara a fragmentului studiat de ‘oi cu inceputul inscriptiei de pe poarta Infernului lui Dante (IIL, 1-3), cu siguranta veti gasi corespondente alegorice: Prin mine treci spre locul de durere, (¢ \pa prin mine treci spre vesnica jelire, isl si prin mine treci spre gloata care piere. (trad. rom. de Eta Boeriu) b) Finalul inscriptiei de pe poarta Infernului lui Dante este Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate (III, 9). Acel loc s-a dovedit purtator de speranta doar pentra cateva p sonaje mitice, precum Heracles / Hercules (a luat cu sine Cerberul si -a purtat in infern, ducdnd la bun sfargit cea de-a douasprezecea munca), Theseus (isi insoteste cel mai bun prieten in Infern, pentru a-1 ajuta s-o rapeasca pe Persephona; ramane prizonier pana cnd este elibe- rat de Heracles), Orpheus (il convinge pe Hades, prin ‘raja céntului, si-i redea sotia, pe Euridice), Numiti alt crou, de origine troiana, cu sorti de izbanda in lumea de dincolo: De ce e nevoit sf coboare in Infern? ©) Atributele care individualizeaza figurile alegorice ale ne- norocitilor din vestibulum ilustreaza plastic tarele umane. Completind seriile de mai jos, veti analiza si categoriile arele) wba maya Snel de adjective (simple, compuse, propriu-zise, imprumutate): Lasciate ogni speronca, voi ch'envate ss Curae enesiid Egestas Loe Morbi Fames Bellum (Dante, Divina comedic) : ee |~Saturnaiile*, azi (Camavatul, Rio de Janeiro) © Primul vers se bazeaza pe o dubla hypalaga. De faps, ar fi tebuit sa fie thant soli obscura sub nocte per umbyan. 3: De sorginte pitagoreica este teoria metempsihozei sau a ransmigrafiei sufletelor, pusd in vale M OEXERCITIA N.B. Dupa ce ai citit, in traducere, ultimele sase earti ale Eneidei, rezolvati urmatoarele cerinte: '- Explicati de ce cattle a Viba-a Xli-a Sunt supranumite wlliada vergiliana 7. Exist asemanari intre Lavinia, fica Jui Latinus, si Elena 4) Ce stiti despre Fauni (in mod curios, variante muttipli- cave ale lui Faunus)? Dar despre Satiri/ Silec> (Utilizati un dictionar mitologie!) ) Cine este Faunus Lupercus, care avea sanetuarul in grota Lupereal de pe Palatinus mon * Stimosul cel mai ndepartat al regelui Latinus @ fost Satumnus: 4) Ce semnificd aurea aetas, insiaurata in timpul stramosului legendar Saturnus? ) Carei epoci de mare inflorire g Stabilitate ii corespunde aurea aetas mai tarzin? ©) Ce stiti despre Satumalii? De unde rezulté cd Amata este aparatoarea traditiilor? Oare Faroe ica S€ Pune nunti fice sale cu un vente sau pen- 2) Maint ola 4 incalee logodna deja hotaraia fetei sale? * a) Motivati de ce Turnus este um al doilen Achilles, intru- chipand trasaturile specifice unui erowy ersonaj epic, ») Se justifica din punct de vedere psihologic actiunea Futiei Allecto (fiica Nopiii) in declangaren excesului de manie si orgoliu (88p1c) al lui Turnus> ©) Casi Dido, Turmus este 0 victima a destinului. Analizati faptele care-1 propulseaza printre Personajele tragice ale epopeii! 7 Ce semnitica seroata cu cei treizeci de purcei? Bifati rispun- surile corecte: 8) Bogatia, fertilitatea acestor tinun i saturniene: ju 1nus: su” }i inde dare nie ai ale, n= Achilles (vas wrecese) b) Cei treizeci de ani pand la intemeierea Albei Longa, ¢) Confirmarea unei profetii anterioare. ie ‘- a) Decodificati imaginile de pe scutul, clipeus, fait pen- tru Aeneas de Vulcanus, la cererea sotiei, imagine care gloriosul destin al urmasilor sai ) Coexistenta trecut-prezent imprima 0 nota originala viziunii poetice vergiliene. Argumentati! ). Perechii de prieteni nedespartiti Achilles-Patrocles fi cores- punde in deneis perechea celor doi prieteni Nisus-Euryalus a) Ce incident are loc in cartea a V-a, in care cei doi demonstreaza ca sunt foarte buni pricteni? b) Prietenia presupune virtuti precum cinstea, curajul, spi- ritul de sacrificiu? Motivati, folosind ca repere com- Portamentul celor doi, ©) Culpa lui Euryalus este (ca si in cazul Camillei) lico- mia, din cauza careia vor pieri cei doi prieteni. Gasiti pasajul! 16.0 figura feminina cu totul aparte este Camilla, regina volscilor. Aceasta fecioara rézboinica ii solicita lui Tarnus Sd conducd operatiunile in confruntarea cu trupele dusmane de cavalerie. Traduceti si rispundeti la intrebarile: a) De ce-1 infioara pe Turnus planul de lupta al Camillei? b) De unde reiese admiratia comandantului? ©) De ce accept Turnus sa-si imparta eforturile cu un comandant-femei wTurne. sui merit 4 gtta ext fiductes far jeudum® promite aceurrere t roulos horrenda in vi ingo, quay dicere grate © pare? sed nunc, est amnia® quand: pre’, mecun partire laborem 12-509) 1. sui sé fort — daca intr-o fapta viteaza este loc de-o indrizneala de a sa (si) de curajul sau audeo uy sunt (vb, semidep.) a nu se confunda cu audio, -ire ‘stead = Aeneadarum; Aeneadae, -arum— tovarasii lui Aeneas Me sine — permite-mi, da-mi voie oulos .. fisus— fixénd ochii spre fecioara care-I infioara (Gl tulbura prin eroicul sau gest) (fixus < figo, -ere) 6. omnia — deasupra tuturor (faptelor)80 Lectia @ | Recapitula | i evaluare et +. Care sunt cele doua personalitati politice care-I protejeaza | pe poetul Vergilius si-i incurajeaza activitatea literara? 2. Mentionati opus Vergilit. Noutatea in epopeea vergiliand o constituie si suprapunerea s planurilor mit-istorie~actualitate a secolului I a.Chr., care adancese gi sporese perspectiva, incircdind-o de semnificatii si simboluri. Dati exemple! +. $i Dido este o conditrix; cine invinge — si de ce — in con- flictul dintre datorie si iubire? 5. Scrieti in a doua coloand temele, motivele epice si persona- jele care corespund celor din Iliada si Odiseea lui Homer: | HOMER | » motivul furtunii (Odiseea, V) + povestirea in povestire (Ulixes isi povesteste peripetile regelui Alcinous, Odiseea, IX-XM) i + episodul iubirii dintre Ulixes si Circe | (Odiseea, X) » coborarea in Infern (Odiseea, XI) ~ scutul lui Achilles (Iliada, XVM) * amestecul permanent al zeitelor sizeilorin viata -- eroilor, impulsionati de pasiuni, interese, orgolii (Mliada si Odiseea) 0 lume divers& de eroi, regi, comandanti— fie culpabili, fie viteji sau lasi (Iliada si Odiseea)Hercules pgnans cum Hydra Auri sacra fames! este un | 0: a. indemn la méncare b. avertizare a zgércitului ¢. indemn spre sfintenie 4. condamnare a crimei 2. in timpul incendierii Troiei, au fost rostite cu disperare aces- te vorbe (0 singura salvare exist pentru invingi: a nu spera nicio salvare") de: a. Hector b. Ulise c. Aeneas 4. Paris Pyrrhus, fiul lui Achilles, incalea toate regulile razboiului, dovedind cruzime (nejustificata) fata de: a. Polydor b. Priam e. Hecuba d, Aeneas +. Aeneas, ingrozit de ceea ce vede —incendierea Troiei —, este pe punctul de a-l ucide pe autorul moral al acestui dezastra, si anume pe: a. Creusa b. Elena e. Sinon a. Ulixes 5. Celaeno are darul profetiei si-i ameninta pe troieni cd vor ajunge, in Italia, si-si manance si mesele. .,intunecata* era ° a. harpie b, scorpie ¢. himera 4d. hidra Model de noblete tragica, de devotament feminin, selava a Jui Pyrthus gi apoi sotia lui Helenus a fost: a, Andromeda b. Andromaca ¢. Ariadna d, Hecuba Un grec uitat de Ulixes in Sicilia, la poalele Etnei, le povesteste troienilor de uriasul Polifem (Polyphemus), unul dintre: a. ciclopi b. giganti e. titan 4. viteji Aurul ¢ simbolul bogatiei si al puterii ‘pe pamant, dar si deschizdtor de lumi subpamdntene, Aeneas duce in dar Proserpinei a. iarba de aura fiarelor b, creanga de e. turta de aur 4, ramurica de a ddSibylla din Cumae Un monstru aparte, inzestrat cu zeci de ochi, urechi, guri si aripi, mu poate fi decat: a, Nefas b. Fama ¢. Egestas d. Luctus |. Cea care-| calauzeste pe Aeneas in lumea de dincolo este: a, Sibylla b. Pythia e. Venus 4. Creusa CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLU PROIECTE DIDACTICE + CONDITORES: AENEAS, ROMULUS, CAMILLUS (etape ale istoriei legendare) + fumetii majore: Aeneas, dux et pater Romulus, du, pon- tifex maximus, iudex Camillus: + momente ale evolutiei; + rolul si importanta acestor intemeietori in istoria Romei Bibliografie: Vergilius, Eneida. Titus Livius, 4b Urbe condita, pp. 1-32; 236-258 toria (Thracia, Delos, Creta, Insulele Strophades, Epirus, Sicilia, Carthago, Sicilia, Italia, Infern, Latium) uzitorii, Sfatuitorii (luppiter, Venus, Hector, Creusa, Anchises, Apollo, Penates, Celeno, Helenus) * probe: apa si focul, iubirea, catabasis-ul mplexitaiea ria Dido + regina Carthaginis, Dido + formosa mulier Dido + furens Dido + infelix Dido + magna umbra Didonisschi, guri ] J este: ALLUS, 'w | pon- jomei ] J ophades, L jium) Creusa, | ] J Modulul | | egreaie. Novum verbum us comprehendum | LECTIULE 7-8 EPISTULA AD PISONES De arte poetica (I!) | | PROIECTE DIDACTICE LECTIA 7 EPOCA LUI HORATIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS TEST-GRILA LECTILE 2-2 HORATIUS — POET LIRIC. CARMINA 4d Thalarchum CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOUI Carmina. Fons Bandusiae. Exercitia | LECTIA @ carmaa ad Melpomenemin) LecTie 56 EPISTULA AD PISONES De arte poetica \)). Materia. Dixeris Pulchra et dulcia sunto. Principium, | Exemplar ee le dulci , ‘eheni LECTIA © EPISTULA AD PISONES De arte poetica ill). Carmen laudabile. Ut pictura poesis velius comprehendum fare si evaluare TEST-GRILA. Exercitia CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLII |. Horatius si Boileau Wl. Horatius si Eminescu. Exercitia PROIECTE DIDACTICE HORATIUS, poet satiric. Sermonum liber, | 1.1. Avaritia. Mus rusticus / mus urbanus. | Ambitio ranaej 84 Vis HORATIE ‘Se naste, in 65, la Venusia, int-o familie de liberti, care-i asigura o educatie aleasi, Frecventeaza scoala la Roma, Academia din Aten, impreund cu Messala gi fiul lui Cicero. La izbucnirea razboiului civil, se inroleaza in armata lui Brutus, entuziasmat de ideea libertatii republicii. Dupa infrangerea de la Philippi (42 a.Chr.), i se confised averea, Revine la Roma, in urma amnistiei generale. isi cumpara 0 slujba de secretar, ‘Leagii prietenie cu ‘Vergilius, Asinius Pollio. Prietenul stu de o vial este Maecenas, cu adevarat protectorul si i ofera o vild in finutul sabin). E consacrat poet oficial in 17a. Chr, an fn care recita imnul Carmen saeculare Moare la 27 noiembrie, anul 8 a. Chr., la scurt timp dup’ Maecenas. Lectia 4 Epoca lui Hor. © CAIUS IULIES CAESAR OCTAVIANUS AUGUSTUS (63 a.Chr:-I4 p.Chr.), autorul unor lucrari in versuri (tragedia Aiax, versuri fescennine, epigrame) si in proza (Commentarit de vita sua — treisprezece carti; exortatii filosofice; o lucrare autobiografica pastrata sub forma unei inscriptii, Res ges- tae Divi Augusti; pamflete; scrisori $.a.). * CLINIUS MAFCEN 18 (70 a.Chr-8 a.Chr.), consilierul lui Octavianus. Om de litere, care a ajutat moral si material multi poeti si scriitori talentati; cercul sau literar a influentat puter- nic literatura epocii. A scris mult (opere filosofice, tragedii, memorii), dar nu s-a pastrat nimic. MARCUS PALERICS MESSALA CORVINUS (64 a.Chr-8 p.Chr.). Desi a propus acordarea titlului de pater patriae lui Augustus, raméne toata viata republican in convingeri. in cer- cul sau literar, activeazé indeosebi tinerele talente (Tibullus). Scrie bucolice, discursuri, remarcdndu-se ca bun orator. CHES A, MUS POLLIO (76 a.Chr:~4 p.Chr.) dovedeste remarcabile calitati militare (prieten cu Caesar, tree Rubiconul impreuna; prieten cu Antonius, obtine, datoriti meritelor sale, consulatul, cu toate c@ era homo novus). Devine celebru, deoarece infiinteaz’ prima biblioteca publica. Inaugureaza, la Roma, moda declamatiilor, iar in propria lui casi, pe cea a lecturilor publice, recitationes. Are 0 activitate literara foarte bogata. Scrie tragedii, laudate de Horatius si Vergilius (in parte, lauda se datora prieteniei ce-i lega), $0 istorie bine documentata a razboaielor civile. A fost orator stralucit, dovedind multa grija in elaborarea discursurilor. A fost pro- tector si indrumator al tinerelor talente,J QUINTUS HORATIUS FLACCUS GRADUS ASCENSIONIS POETAE ,TREPTELE CONSACRARIT* OPUS J | INFLUENTE Ani MaChr. EPODON LIBER (saptesprezece epode) , [gig]; ERODELE CIVICE, infiuentate de énmBd¢_atizoc SS) (numite si IAMBN,, critica cu violent’, acerbitas, rkzboaicle = & | civile, oferind ca remediu salvarca generald in insulele fericite oe. | —loc unde a supravietuit ,.varsta de aur“ —, si moravurile = 2 | remii;se contureaza tipuri ca poeta malus, libertul parvenit, aS | vrajitoarele ucigase, cimatarul rapace etc. | 2 Z| __EPODELE LIRICE trateaza tema prieteniei, amicitia, a J. | <5 | inbirii, amor, si a ospatului, convivium, ca forma aparte de (63 1 destindere, ce prilejuieste comunicarea interumand. (tragedia igpatartt | Anii 35 SERMONES (opisprezec o luerare Roy ges- || _ CONVORBIRILE sau SATIRELE se pot asemana cu dia- 4 tm | | tribele, dicccpiBr, erecesti, Tematica satirelor sale este: (53 | —aneodotica (istorioare in care hazul are deseori scopul sa Hi ful tui = E | ridiculizeze); iJ multi SZ} —literars (fundamenteacs arta satirei); at puter [3] — moral (creeaza un tablou complet al viciilor: avaritia, i gedii, _| luxuria, libido, invidia, misera ambitio ctc.). , An » CARMINA (patra carti) a. |hr-8 : ei ODELE se pot grupa in cinci categorii tematic: it Ines, — odele civice trateaza tema pustiitoarelor rzboaie civile, a aoe efortului de reconstructie, de redresare istorica initiat de ia Augustus, salvatorul gi pacificatoral lumii romane; —— — odele mitologico-religioase propun restaurarea traditiilor, n deste & | glorificarea divinitatilor protectoare: Tuppiter, Apollo, Diana, tbiconul © | Veous. Poemul Carmen saeculare e cAntul de triumf al unel lc) sale, | & | rligi, subordonate politicii inaugurate de Augustus; se-Rbru, | ZB | —odete dedicate iubirii— tnvaluite in umortonieg, farmec, mureaza, =| = | cele salveaza de frivolitate — se caracterizeazi prin tonul dis- + Peea | G | cret si decent, urbanitas, net diferit de cel catullian. Ele sunt Jssrara © | rodul simtului masurii, al echilibrului sufletese i al viziunii ergilius SS —_moralizante a regimutui augustan; n [bine | —odele bahice sunt o invitatie la petrecere, la bucuriile, gau- tralucit, < dia, simple ale vielii si o condammare a oricarei forme de exces: 9st pro- ~~ adele moraie — strabitute de reflectii filosofice — con- ituie un réspuns la problematica omului Horatius, prins in paienjenisul determinirilor sociale impuse de regimul augus- tan, Idealul horatian — fericirea— se circumsorie conceptelor ali eeeDea sepiontiae NEOPTOLEMOS PHILODEMOS DIN GADARA a s a 3 2 e =< o a 2 = & 3 de viata linistita (otium), de masura in toate (est modus in rebus), de cale de mijloc (aurea mediocritas), dup modelul infeleptilor greci (unéév &yav), de respectare a virtutii (vir: ‘us), de infruntare cu rabdare (patientia) a situatiilor nepriel- nice, de traire plenara a bucuriilor simple, firesti ale vietii (laetus‘in praesens), atitudine epicureica, dar si stoicé, menita si-i angajeze activ pe tineri in viata cetiii Anii 26-20/19 a.Chr, EPISTULAE Cele douazeci si trei de serisori sunt meditatiilirice ale Poetului Horatius ajuns la maturitate artistica, constient c& Poate recomanda tinerilor un stil de viata in care ,servitutile* Sociale nu trebuie si perverteasca libertatea de gindire, constiinta. Poctul polemizeaza pe teme morale, literare, dar Pomeste de la propriile slabiciuni, pentru care cauta soiutii, constatind ca bene vivere = recte vivere, si anume a trai in virtute $i intelepciune, vir bonus et sapiens, in miezul culturi, cultivand literatura si filosofia, in conformitate cu natura, vivere naturae convenienter. EPISTULA AD PISONES (ARS POETIC A) ‘Scrisoarea catre Pisoni constituie un indreptar pentru ti- netii interesati de creatic, de poezie si defineste raportul din- tre originalitate si imitatie, referindu-se, cu preciidere, la dile- tantism, la gustul artistic pervertit (céruia fi opune ca model de perfectiune opera lui Vergilius), la echilibrul necesar din- tre ars / studium si natura / ingenium, la caile de a atinge ars prin efort si rabdare, labor et mora, la atentia ce trebuie acor. data alegerii subiectului (inspirat din viatZ, exemplar vitae, tunic, unum, si simplu, simplex), la respectarea , legii* aristo- tclice a verosimilitatii si veridicitatii, a concordantei, deco- rum, a acordului, aptum, dintre continnt si forma, a necesitafi combinarii utilului (de natura morala) cu placutul (desfaitarea cititorului). Test-guila 1. Horatius, cel nascut dintr-o familie de liberti (ex humiti), a primit 0 educatie aleasa, de vreme ce a studiat in / la: a. Alena b, Alexandria c. Rhodus a. Tomis, 7. Desi leaga multe prietenii, poetului fi este cel mai apropi- at (mort in acelasi an, in 8 a.Chr.) a. Vergilius b. Asinius Pollio ¢. Messala d. Maecenasdus in ae Vet ne dita ct fale 2h ca utile n re, e, dar olutii, rin turii, here tru ti- al din- a de nodel rain x [rs ‘acor- vitge, wt fto- deco- sip silea Puella seribens Ca si Vergilius, Horatius suferd in urma razboaielor civile, deoarece se savargese tot felul de abuzuri, printre care: a. confiscarea cartilor (scrise de ei) b. confiscarea proprietatilor (celor doi) ¢. privarea de libertate 4. privarea de la cursus honorum - In anul 7 a.Chr., ca recunoastere a meritelor sale in sluj- ba cetatii, e numit: a, parintele poeziei b. poet oficial ¢. poet inaripat d. parintele poetilor in epodele civice (Jambi), Horatius critica acerb razboaiele civile, bella eivilia. Da dovada de acrimonia, adica de a. simpatie b. acreala €. vehementa a. acribie Atat Catullus, in epigrame, cat si Horatius, in epode, ataca lipsa de talent a confratilor: in aceasta tagma, se afla: a, poeta malus b. poeta novus ¢. poeta minor 4. poeta nullus Prin sal ftalicum, atat de generos valorificat de Horatius in operele de inceput, se subintelege: a. finete caustica b. sare de bucatarie (italica) ¢. salinitate ridicata (in apele marilor) 4. spirit obscur Idealu! horatian (fericirea) poate fi atins daca, Jaeius in praesens, alegi si mentii echilibrul dintre negotium s a, negotiator b. otium ©. ostium 4d. negator Daca, uncori, Catullus alunecd in trivial, odele dedicate iubirii horatiene (si nu numai) se caracterizeaza prin decenta si discretie. in latineste: a. pulchrum b, iranguillitas ¢. superbia 4. urbanitas De Ia farsa improvizata, a ajuns creatie literard cu tema- ticd variata si in metri diferiti. De aceea, j s-a dat titlul Sermones ,Convorbiri*: de fapt, este, ca specie: a. epigrama b. fabula . satira 4, atellanaLectille 23 > > 1 Horatius — poet liric ] Carmina . :, J iy 4D THALIARCHUM: i 1 Vides uf alta stet nive candidum Quid sit futurum cras fiuge quaerere et : appone nee dulces amores silvae laborantes* geluque : flumina constiterint acuto? sperne puer neque tu choreas, donec virenti® canities abest morosa. Nunc et campus? et areae lenesque sub noctem susurri composita repetantur hora\?; | i eee teaeee ae quem Fors dierum cumque! dabit, luero Dissolve frigus ligna super foco large reponens aique benignius deprome quadrimum Sabina o Thaliarche, merum diota’. nunc et latentis proditor intimo gratus puellae risus ab angulo'! Pignusque dereptum lacertis aut digito male pertinaci Permitte divis cetera, qui simul stravereS ventos aequore fervido ] deproeliantes, nec cupressi nec veteres agitantur orni. (Carmina, 1, 9) Ridendo Bibulus, vinolentus, Taetus, sobrius. i ic (ese ineicat.oy 7 oud versuri aleaice de unsprezece silabe + al treilea vers de noua silabe + al patrulea vers de zece silabe om 1 Vides ut’ alta ’ ster nive | candi/dum vultul So racte nec iam sustinelant o/nus uit J sil vae la boran tes ge lique % Lk ef phate flumina constite rint a/cuto?1: ues (< gr, ©o2apyos) — regele banchetului (pro- _ abil, pseucioninnil unui personaj real) (interogativd indirectd) — cum se inalta. — munte la nord de Roma (inalt de 700 m, pe care se afla un templu al lui Apollo) — padurile chinuite (care gem sub apasarea zipezii) (< gr. Si@tog sau Sut) — vas cu doua toarte, amfora | — care au potolit vanturile, zbatén- | 1) peo | ] du-se (deproeliantes Part. pr: al wi vb. neuti 70 mare involburata — (pe) oricare (tmezd) ] dintre zile — inca verde, {ie tanar — Campul lui Marte (locul exercitiilor sportive) ] " — e timpul soaptelor dulci la ora convenita ; — rsul ce da de gol pe fata ascunsa in tainicul colt — inelul smuls de pe degetul care nu se prea opune ENDUM Poemul, inchinat lui Thaliarchus, incepe cu un tablou de iami, a cérui frumusete il invitd pe poet ca, in fata unui foc | bun, cu un vechi vin sabin alaturi, sa lase grijile in seama zeilor si sa se bucure de clipa prezenta, cét timp este in floarea varstei, virenti. Starea de jubilatie spiritual, de elan admirativ fata de spectacolul naturii, un spectacol maret, de care omul se poate bucura in siguranta, in intimitatea cami. nului, tonul cand solemn, meditatiy, cénd jucdus, sagalnic, discret, toate acestea reprezinta caracteristicile odei culti- vate de Horatius in Carmina (30-23 a.Chr. ). Gasiti termenii latinesti corespunzatori descrierii! a.Tabloul de iarna horatian: Vezi cum se-nalté-n naltul omat sclipind Soracte, fii viagi pidurile se pleaca sub poveri si gerul aspru a incremenit paraie? (trad, rom. in metru originar de Traian Costa) Alta stat nive candidum Soracte “Sid nalt Soracte sub zipada90 Amphora este asemanator cu cel imaginat de V. Alecsandri: win paduri trosnese stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par inghetate, cerul pare otelit, Tar zépada cristalina pe cdmpii stralucitoare Pare-un lan de diamante ce scdntie sub picioare.“ (Miezud iernii) b. Alecsandri este atras de peisajul hibemnal de campie, Horatius de tabloul montan. Exista totusi si elemento comune. Ochiul este atras de: paduri silvae laborantes ger amar, cumplit gelu acuto zapada cristalina alta nive (ca un lan de diamante) cer ofelit Soracte candidum stele inghetate flumina (conereta, inghetate) © Mai exista si alte diferente, cu efecte asupra receptari Uunul este un tablou noctun, celdlait diurn, iar efectul este. intt-adevar, de 0 maretie ineremenita. ‘La Alecsandri, tabloul este panoramic, insistndu-se asupra vastitatit cdmpiilor, in vreme ce la Horatius maiestuosul munte Soracte ocupa tot funda (termen, nu intamplator, plasat in pozitie emfatica). a. Poetul, adept al bucuriilor simple, firesti, ofera soluti omului coplesit de spectacolul naturii, in timp ce aceasta pare prinsi in chingile gerului (acuto gelu) si chinuitd (labo- rans) de inaltul omat (alta nive). Recomandarile sale, menite »Si topeasca‘ frigul iernii, devin un fel de .porunc'* mai prin utilizarea unor yerbe la modul imperativ: Dissolve... deprome...:1/ Permitte... fuge (quaerere).. appone (lucro)... nec sperne...; *intre cele doua Stupuri, existé o vizibild deosebire, Semnalati-o! Caldura caminului, o carafa cu vin vechi (de parc-ar fi acea atmosferd sadoveniana, plind de vraja, din Hanul Ancufei, prielnica rostirii, depanarii unor amintiri) si un tovaras drag pot constitui destule motive de incantare, un mod de viata — modus vivendi — ce ilustreaza cate. va adevaruri elementare, fundamentale: + Este menirea zeilr, dvi, sia sorti, Fors, si hotdrasca viitoruls * Este datoria omului sa traiasca din plin clipa prezenta, savurand micile ei bucurii, *Nu trebuie si ne temem inutil de pericolele vietii (metaforele: venti deproeliantes, aequore fervido), per- manent in asteptarea drobului urias de sare care ar putea ne farime (cum bine ne invaté Ton Creanga, in Povey)ea) -ilJpie, ex ente eptarii uilgste, sien, astitatii rpnte vi psat s.utii aceasta Af fbo- nnite iS, toce ), er “putea ve HD. * Serutarea viitorului (Quid sit fiturum cras fuge quaerere) demonstreaza neineredere in tine, in fortele tale, o atitu. dine defetista: + Pentru un tanar (virens), tinerete inseamna jubire (dlulces amores), dans (chorea), sport (campus et areae); + Batranetea (canities .céruntetea — metonimie) ca maine bate la usa, morocanoasa (morosa — personificare). Raportati-va la propria voastra optic& de viata, avand in vedere reflectiile de mai sus! Oda, specie a genului liric, toarelor / urmatoarei idei: + Natura — martor, dar, mai ales, model al omuluis + Vinul — forma de uitare a necazurilor: + Zeii — intotdeauna protectori ai omului; + Bucuria simpla, hic et nuinc aici si acum"; * Salvarea — numai prin iubire; + Inutilitatea cunoasterii viitorului (astrologie, chiromantie). “ar structura in jurul urmé 5. Motivul carpe diem apare si in oda adresata tinerei Leuconoe, preocupala de viitorul profetit de ghicitorii in zodii: Carpe diem, quam minimum eredula postero (diei sis). (Carmina, 1, 11, ¥. 8) + Comparati indemnul adresat lui Thaliarchus cu acesta! Formulati si punetul vostru de vedere! Stabiliti o legatura semantic (etimon comun) intre neo- logismele de mai jos si termeni existenti in poezie: gel. benign, divin, efervescent, futurologie, lucrativ, canitie, compozitie, nocturn, latent, digital, malign, acut, candid, silvie, frigider, permisiv, laborios, a (se) agita, amor. - Interogativele indirecte marcheaza cele dous planuti (pre- zent / viitor). [dentificati-le, stabilind cum se realizezi con- cordanta timpurilor! CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLU. >>> Carmina Dedicat Bandusiei, .apa-nchinata cu flori si vin dulce*, izvor din tinutul natal al poetului, oda e scrisa cu ocazia sirbatorii Fontanalia, celebrata la 13 octombrie, cand se aruncau cununi in apa izvoarelor, fantanile se impodobeau cu flori si se aduceau sacrificii.FONS BANDUSIAE O fans Bandusiae dulei digne mere ni ' Strofa asclepiada B: (douasprezece silabe); + al patrulea gliconic. dulci * doua versuri asclepiade minore + al treilea vers ferecrateu; O fons | Bandusi'ae digne mero | ure ' fit jasciv' ile Fies 8 inpositam ilicem cras do naberis | haedo, cui frons turgida \ corni bus > Glossarium tu, demna de vinul dulce — tu vei primi in dar un ied (vei fi daruita — mai limpede decét clestarul, cu un ied) — a carui frunte umflata de cele din- tai comite prevesteste luptele de dragoste — arsita cumplita a arzi- toarei canicule ; — si tu vei fi printre flintanile cele vestite — daca eu cnt stejarul crescut sus in pesterastancoas din care, murmutand, curg apele taleCITIA, Izvorul, fons, reprezinta originea vietii, sursd a puterii, a harului, @ geniului, a fericiri a) Ce simbolizeazi izvorul Bandusiei pentru poetul Horatius? b) Remarcati calitatile de exceptie ale izvoruluit Observati bogatia de simboluri in ritualul savarsit eu ocazia sarbitorii Fontanalia: flores: simbolizeazi dragostea si armonia naturii primordiale; ‘merum: vinul curat (reuneste focul cu principiul umed si, prin Bacchus, e considerat miracol divin, simbol al nobletii haedus — prin sacrificarea iedului, se varsa singe in apa (cea ce ibolizeazi nemurirea). Demonsirati procesul de sublimare a eului horatian prin con- templare! 3. Cititi piesa de teatru a lui Vasile Aleesandri Féntdna Blan- ducieit 4. Traduceti in limba latina: Noi iti daruim flori (/los) gingase (swavis), vin curat (merum) si acest ied (haedus), vlastarul cel mai tanar al turmei (grex, -gis) noastre. Tu, izvor al Bandusiei, devii (fio, fieri) cel mai vestit dintre izvoare, pentru ca te celebreazi (celebro) poetul Horatius. 5. Explicati schema alaiturata! 6, Ablativul absolut cu valoare conditionala subliniaza rolul fons FA pores haedus creatorului, al poetului (de a conferi valoare esteticd naturii). Analizati constructia nominala! Remarcati specificul odelor horatiene, asa cum este ana- lizat in Istoria literaturii latine coordonatd de Mihai Nichita. Valorificati textul de mai jos: poeta/earmen Individualismal, sentimentele intime din odele «usoare» se alimenteaza din aceeasi indoitd sursi a literaturii grecesti. De data aceasta, motivele sunt luate eu predilectie din poezia elenis- ticd, dar spiritul in care sunt tratate vadeste aceeasi sintetizare originali ca si in cazul temelor majore, Ca gi pentru reprezentantii vechii lirici grecesti, poezia personala a lui Horatiu este un mod de afirmare a libertatii individuale, fara caracterul de obligatie conventionala pe care © capata in clenism. [...] Un [...] mijloc de innobilare a poeziei «usoaren il constituie ele- mentele meditative aflate in diferite grade si functii la Alceu, Anacreon si in epigrama elenis- ticd. Si aici, selectia se arati a fi originala, cAlauzita de o anumitd principialitate. Horatiu nu accepta nici abandonarea impulsiva a lui Alceu, nici notele libertine frecvente ale lui Anacreon (musa puerilis), nici afectarea galanta a epigramei, opundndu-le principiul masurii si al bunului-gust. Frumosul, ca bucurie a clipei, este realizat de poetul nostru cu 0 anumita seriozitate, cu un sentiment al datoriei fata de viata, care-I deosebeste si de hedonismul nein- dit al lui Anacreon, cat si de pasiunea extatica, de «febrele copilei eolicen.* (IV, 9, 11-12) (TUB, vol. II, partea 1, 1981, pp. 338-339), glExegi momumentum aere perennius scandet cum tacita virgine Pontifex regalique situ pyramidum altius?, Dicar; qua violens opstrepit Aufidus? quod non imber edax non Aguilo impotens & qua pauper aguae Daunus'® agrestiun Possit diruére’ aut innumerabilis regnavit populorum, ex humili potens annorum series et fuga temporum'. Princeps Aeolium carmen ad Italos Non omnis moriar multague pars mei deduxisse modos". Sume superbiam vitabit LibitinamS. usque ego postera quaesitam meritis et mihi Delphica erescam laude recens, dum Capitolium lauro cinge volens, Melpomene, comam'?, Melpomene (muza trageici a Morais, 2 pool ies) (Carmina, 11, 30) — am inaltat; am terminat altius — mai trufas decdt constructia regala a piramidelor --- diruére — pe care nici ploaia devoratoare, nici Acvilonul violent nu |-ar putea distruge yon — nici sirul Jung de ani si a vremurilor goana F — nu voi pieri cu totul; din mine, 0 bund parte va evita Moartea (Libitina era divint. ‘atea morfit sia mortilor, la al carei templu se edseau toute cele necesare inmorméntérit, precum $i regisirele defime. tilor’y ‘mereu ténar ma voi inalta in glo- ria postumastores) (uz comediviy Erato (ouza fie | Ech tiara} Capi i — ct timp Pontiful cu Vestala pe Capitoliu va urea; virgo tacita (Vestalis) — fecioara tacutd a Vestei — voi fi slavit pe unde .. rdu in Apulia, pe care era situata Venusia, oragul natal al poetului ‘wins rege mitic al Apuliei, stramos al rutululai Tumus — cu, din neam umil, cel dintai capa- bil, am mladiat poezia eolica in versuri italice vn) — ineti gloria cdstigata pe merit si cu raga inima incununeaza-mi pletele cu laurul delfic, Mel- pomene > él Aceasti oda, ultima din cartea a III-a, constituie testamentul literar al poetului Horatius, consacrat in spatiul liricii latine rept unul dintre maestrii genului, Poetul i se adreseazi Melpomenei — in genere muza tragediei, aici muza poeziei lirice — in registru grav, ca sd-i incununeze fruntea cu bine- meritatul ,,laur delfic*. $a ne amintim celelalte opt muze, fiicele lui Zeus gi ale Mnemosynei, care-| insoteau, de obi- cei, pe Apollo: Euterpe PalgiymnlaCallope cit (odin Gs eel a Gr Peete ty nue pice ta Gansu gia Sstromomic) igs) loci) Sica ‘on + Gasiti printre obiectele de mai jos ceea ce s-ar potrivi unora dintre muze: tibicen (flaut), lyra, persona comica, persona ragica, orbis terrae (glob paméntesc), voluumen (sul), tabel- {a et stilus (tablita de scris si condei) Din imaginile de mai jos, reies reperele poetului in lupta ‘omului cu marele dusman, timpul (sintagmele referitoare Ja timp sunt cuvinte lungi, iar genitivele, la plural, sporese senzatia de intindere, de povara strivitoare pentru om: aut innumerabilis annorum series et fuga temporum). Arama, 4ee bronzul, fierul reprezinti, in istoria civilizatiei, prima jzbinda a omului. Piramidete inaljate in desert constituie inca o victorie a inteligentei umane, Dar si arama, $i pia- tra Piramidelor sunt supuse eroziunii ploilor (imber edax), Cantului (4guilo impotens), treceri ireversibile 2 timpului (Fuga temporum). Si-atanci, omul descoperit 0 cale a intra sale in nemurire:arele. Moartea poate invinsa prin mance qanisticd (mutta pars mei / vitabit Libitinam), lath fine, descoperire. Horatius nu e doar poct valoros, el exte si poet roman. Cinstirea in timp a valoroasei gale opere (ego postera crescam / laude recens) trebuie asociata. cu numele de roman, Poetul se raporteaza si aici (pe sine — 680) Ia cele dou repere ale durabilitatii roman Roma capi mundi si Capitotium, incareate de sacralitatea lot pon- ‘Wfex marinus si a vestalei(tacita virgine), care-| propulseaza im spatiul etemitati, . Seeventa a doua a poeziei (Dicar, se va spune despre mate.) devine si mai importanté pentru raportul crea tor-creatie: Poctul se refera la discrepanta dintre originea sa (ex humiiy si valoarea sa poetied (porens); nimic nu are sa fic intam- plator: un ordsel oarecare, precum Venusia. din Apulia, putea si dea la iveala genii, caci Apulia e ganstiinta propriei valori (poiens). Poetul recumoaste of ears Ont de elité (princeps), pentru cé a adaptat perfect, eu Cuntliestrie artistica de exceptic, versul latin la metren greaea. C2 urmare, prin faima sa, imobileuza el insusilovul ce bastina, Scotiindu-I din anonimat si conferindu-i un nume. Prezentul Continua, in alte forme, eroismul inaintasilor. Turnage rémas un nue de viteaz, gratie poeziei ui Vergilius. Horativs ramine 0 Retin pn lalentul sau si printr-un laborios efort erento * Retineti termenii-cheie din aceasta seeventa!Capivotiun (macheti) +] 4 Analizati semnificatia expresiilor horatiene din citatele de mai jos: + Exegi monumentum aere perennius: * Non omnis moriar multaque pars mei vitabit Libitinam; + dum Capitolium scandet cum tacita virgine Pontife + ex humili potens; + mihi Delphica lauro cinge volens, Melpomene, comam, 5. Recunoasteti formele latinesti inrudite cu neologismele: a evita, a scanda, agrest, a-si asuma, superbie, a deduce, recent, pauper, acvatic, monument, peren, regal, sit (arhe- ologic), principe, violent, tacit, pontif (pontifice), virgin, inumerabil, mod. Horatius inalta un monument poetic astfel incat s& reziste tuturor factorilor distrugatori. Ce tip de subordonata folo- seste cu evidenta valoare consecutiva? a. Dezvolta{i continutul oferit de textul critic de mai jos, referitor la doud atitudini de viata: civismul si indi- vidualismul. b. Comparati atitudinea poetului cu propria voastra opti- une! Ce tip de activism civie va atrage? Motivati ati- tudinea voastra! Cele doua tendinte caracteristice ale epocii, civismul si individualismul, constituie si principalele sensuri ale liriii lui Horatiu, exprimate in dubla orientare tematica a odelor. Pentru ambele aspecte si atitudini, Horatiu si-a aflat temeiuri ideo- logice si literare atdt in poezia clasicd a grecilor, in lirica lui Alceu, Safo si Anacreon, cat si in poezia eleni Exemplul Iui Alceu, a carui biografie literara e schitata in odele I, 32 gi 1, 13, justificd orientarea si spre poezia angajata, si spre cea intima. Horatiu retine in mod deosebit accentele grave — sonantem plenius (II, 13, 26) — ale «cetateanului» (I, 32, 5) care a cAntat «luptele si alungarea tiranilory* (II, 13, 31) (Mihai Nichita, storia literanoit laine, ed. ct, p. 307)Aristoteles Pentru a aborda un text de teorie literara cum este Epistula ad Pisones, trebuie sa realizim o punte intre ceea ce am aflat din artele sale poetice anterioare (Poemul III 30, Carmin Poemul Il, 20, Carmina) si conceptiile despre arta din spatiul greco-roman. Horatius e tributar opticii aristotelice privitoare la raportul dintre creatie gi creator. Aristotel se opune net tezelor care s-au vehiculat de la lirici pana la Platon. Se ere- dea ci harul este de origine divina, ca poetul sta, in procesul creatiei, sub semnul inspiratiei zeiesti. Inspiratia poetica era ‘gindita, asadar ca o stare irationala, de extaz divin sau de nebu- nie (Democrit, Despre poezie, Despre Homer), Aristotel nu mai proclama caracterul supranatural al poeziei, ci mentioneaza cauzele firesti ale creativitatii, precum ,,darul innascut al imi- tatiei si .darul armoniei si al ritmului*. Poezia ca mimesis nu primejduieste sufletul, ci, dimpotriva, favorizeaza proce- sul cathartic. Conceptele de ,,verosimil" si .mecesar* sunt Tepere specifice in constructia operei si in judecarea acesteia numai in masura in care faptele, gandurile gi sentimentele cores- pund legilor generale ale sufletului omenese. Desigur ca n-a intarziat sd apara si o reactic la acest concept aristotelic, inte- les, de multe ori, ca reproducere unilaterala a realitatii. E cazul lui Philostratos, care a introdus, in Viata lui Apollonios din Tana, conceptul de ,creatie imaginativa* (phansasia), Drumul deschis ins de Aristotel e acceptat de intreaga isto. rie @artei siesteticit: conceptul de imitare este adoptat, ca gen- eralizare, tipizare, in clasicism, ca reproducere a tot ceea ce reprezinta particularul, in naturalism; ca tipizare, in corelatie cu determinarile socio-istorice, in realism. Creatia horatiana se defineste pregnant ca reflectare a reali- {3i1 in constiinta artistului: lumea exterioara formeazi, impre- una cu cea interioara a creatorului, 0 unitate specifica. Recepiaind universul exterior in deplinatatea sa concreta, poetul si-] asuma — cum reiese si din Poemul III, 30, sau Poemul Il, 20 — in dinamismul propriului sau sistem axio- logic.Daedalus et Iearus Conform conceptiei aristotelice, el se poate declara poet vizionar (vates) pentru ca este inzestrat cu talent (ingenium, dives vena: Ars poetica, WW, 409-410). In plus, pe langa darul nativ, poetul depune un sustinut efort (studium), care-i permite si adapteze, cel dintai in lirica latina, strofa alcaicd sau ascle- piadul minor grecesc, ca si ne rezumim doar la aceste doua tipuri de metrica folosite in poeziile mentionate. Asadar, aserti- ‘unea conform careia am mlaidiat poezia eolied in versuri latine* (Dicar [...] Aeolium carmen ad Nalos / deduxisse modos: Carmina, 30) reprezinta acel pas indraznet al creatorulu’ latin de a concura cu o poezie superioara, iar acest pas il face pen- tru cdi se simte capabil, putemic (poens), iar demersul sau este cu att mai indriznet, cu cdt Horatius are si curajul sa-si declare obarsia umila, familia de liberti din care provenea (ex humili, ego pauperum sanguis parentum), Constiinja de sine se dezvaluie nemijlocit, arogéndu-si cununa de lauri, nimbul superbiei, un orgoliu justificat, caci el descopera, primul din- tre poe{ii latini, cum poate s4 invinga materia — omul este si materie —, cum poate sa infrunte timpul, cel mai de temut dusman. Opera-monument nu e doar mai durabilé decat multe dintre minunile lumii vechi (unele n-au dainuit pana azi), dar este si un reper exemplar al romanitatii (Capitolium, Roma). Metafora pasarii albe céntatoare — simbol arhetipal al nazuintei omului spre inalt (per liguidum aethera), spre desavarsire prin cumoastere — constituie momentul suprem al desprinderii de lumescul mizer, maculat de invidie (nvidia maior). Cu gandurile inaripate ale unui om liber, constient de propria valoare, cu acea constiin{a a unicitatii (non usitata penna) si a forlei (nec tenui penna ferar), mereu proaspat (recens), actual, poetul invinge nu doar timpul, ci si miturile consacrate, precum mitul lui Icar (iam Daedaleo notior Iearo: Carmina, M1, 20), el insusi simbol al aspiratiilor indraznete. in fata albei pasari — poetul —, se deschide panorama lumii. Ca o reclama strilucitoare ce pluteste pe cer, de la rasarit la miazazi, de la miazanoapte la apus, uimindu-l pe locuitorul Colchidei, pe dacul nostru, pe gelon, pe locuitorul Hiberiei si pe gal prin miraculoasa-i aparitic, ales canorus reprezinta gi azi metafo- ra universalitatii si a perenita(ii creatiei horatiene. Poetului i se deschide, agadar, universul intreg, lumea este a lui; gloria sa e cladita pe cateva importante linii de forta: talent, informatie, munca sustinuta si sansa de a aprofunda un material-sinteza, un fel de tratat bine documentat. in care poti descoperi clementele fundamentale ale unui laborator de creatie. Procesul de creatie (gr. notyoig) corespunde schemei retorice: inventio, dispositio, elocutio (vv, 73-294), iar pro- dusul finit este opera de arta (gr. notnjuct), care se supune nor- marii in genuri si specii literare.[BR 100 Destinatarii epistulei ars poerica sunt prietenii poetului: Pisones-tatal si fli acestuia, Lucius $i Caius L. Calpurnius Piso (48 a.Chr.~32 p.Chr.), consul in 15 a.Chr,, era ef insusi poet, ca si fiul sau Lucius, Horatius s-a inspirat in scrierea acestui tratat de poetica din taditia scoliiaristotelice, de2voltate in epoca alexandeing de Neoptolem din Parion (secolul al IV-lea a.Chr), gramatio Si poet, care a retimut ce era mai bun din poeticile anterioare Tratatul contine urn 1. Precep marea; 2. Genuri tite Sfaturi nitatea critici s MATERIA Stmite materiam vestri viribus et versate diu, quid ferre recusent, quid valeant umeri. Cui lecta potenter erit! res, nec facundia deseret hune nec lucidus ordo qui scribitis, aequam arele elemente de teorie literard ‘e generale: unitatea operei de arta; planul: expri- versificatia "are: epopee, tragedie, drama satirica, Pentru poet: formarea spirituala; scopul si dem- artei; talentul si tehnica poetului; necesitatea unei evere. NOVUM VERBUM Ut silvae foliis pronos mutantur in annos', prima cadunt: ita verborum vetus interit aetass et iuvenum ritu’ florent modo nata vigentque, (wv. 60-62) (wv. 38-41) DIXERIS EGREGIE In verbis etiam tenuis cautusque serendis? dixéris egregie, notum si callida verbum reddiderit iunctura? novum. Multa renascentur quae iam cecidere, cadentque quae mane sunt in honore vocabula, sivolet usus?, quem penes arbitrium est et ius et normg loquendis, (wv. 46-48) (wv. 70-72) > Metrica Ars poetica este scrisi in hexametri dactilici, Urmand t Utsilvae folis pronos > ‘mutant in annos, prima cadunt ~Dupi cum padurite la sfarsit de {nisi schimba fiunzele, primele 3 ead” 4. in verb dispar 6. rite + G. schema primului vers, scandati-le si pe celelalt sully aj Sumite | materilam i! vesltris, qui scribitis,| aequam | / 1 > Glossarium |. cui lecta [...] erit res (D. cu esse) —cine isi va fi ales tema is ... serendis (sintagma gerundivala) — in insiruirea aleasa si prudenta a cuvintelor callida (...] iunetura — in pronas annos (pl. poetic) — la sfarsitul anului (toamna) ita verborum imbinare maiastra (merafora) aetas — astfel, cuvintele din vremuri vechi ) iuvenum ...—ca si tineri inflorese (si capata viagai) +. usus — daca asa vrea uzul 8. quem penes norma loquendi — in puterea céruia sunt Judecata, legea si norma vorbirii Supe wAdg Forge Dispos, neceseor Ondis > inexp.nivy uw icy tic in BD) ai i) tt Ridendo Parturient montes, nascetur ridiculus mus Se vor opinti munti Si se va naste un Sorielcaraghios” Sumite materiam vestris vtibus, ‘acquent “Alegeti un subiect potrivit eu Tortele voastre’ Dispositio et facundia necessariae sunt dines logica si elegant in exprimare sunt nevesare™ > AD MELIUS COMPREHENDUM !. Poezia este mimetica in esenta ei, continutul fiind imitarea vietii; raportul dintre continut si forma este echilibrat, dar intdictatea este acordata continutului, ce reflecta realitatea; opera trebuie si fie simpla si unitara, simplex et unum (v. 23); subiectul trebuie ales pe masura propriului talent. De remarcat cd Horatius lanseazai in spatiul latin, edteva noti- uni elementare de teorie literara: * verbum notum — cuvant cunoscut, uzual; verbum ovum — neologism (de obicei, grecese); novum verbum — metafora: verborum vetus aeras (generatia veche a cuvintelor) — cuvinte iesite din uz, arhaisme: * res, materia — subiect, tema, cand ne referim la continut: * facundia (elocventa, stil), verba (expresie verbalai, numeri (rt muri), colores operum (culoare stilistica), referitor la formas * callida iunctura — metafora (forma de sporire a expresivi- 1atii in exprimare, prin valorificarea resurselor interme ale limbii; Aristotel e primul care teoretizeaza conceptul si reali- zeaza o clasificare, Cicero sustine cA ,,seceta de cuvinte" a favorizat aparitia metaforei); * lucidus ordo — ordine clara, rigoare: * ius et norma loquendi, usus — uzul, limba vie: din per- spectiva circulatiei cuvintelor, constituie siazi un indreptar (vezi DOOM 2); doar unele forme sunt acceptate de normele vorbirii, De exemplu, de ce credeti c& in ultimul DOOM au. mai exista termenul elocin{d, ci doar elocventa si elocufie? 2. Scriitorii ar trebui s4-si aleaga subiectul operei (inventio) in functie de potentialul lor creator. Analizati tipul propozi- {iilor din prima fraza, conform schemei: Sumite (materiam) <— et —» versate (di) qui & > scribitis x ea re recusent ferre (umeri) valeant (ferre) umeri Cuvantul-cheie este, cu siguranta, versate. Explicati! Ordinea ordo (dispositio) si stilul facundia (elocutio) erau etape importante ale procesului de creatie in Antichitate. Sunt ele si azi cerinte importante pentru o opera literari? 4, Cateva cai de imbogitire a vocabularului, mentionate de Horatius, se pot recunoaste: funcira callida; verba (wetera) renascentur: vocabula, nunc in honore, cadent. Horatius apeleaza la o comparatie dezvoltata atunei cand relateazA despre lexicul la moda intr-o anumité perioada storie’, iar personificarile invioreaza discursul s4u, prea teoretizat. Exemplificati!Si vis me flor, dolendum est rina ipsi tii ‘Daca vrei si pling, trebuie mat inti ca tw plan, Lectiile 7-8 Epi o o Poetica Non satis est pulchra esse poemata': dulcia sunto? et, quocumgue volent, animum auditoris agunto. Ut ridentibus arrident, ita flentibus afflent humani vultus: si vis me flere, dolendum est primum ipsi tibi... PRINCIPIUM Scribendi recte sapereS est et principium et fons. EXEMPLAR VITAE Respicere exemplar vitae morumque’ iubebo doctum imitatorem et vivas hine ducere voces? UTILE DULCE Oine tulit punctum’, gui miseuit utile dulci, lectorem delectando pariterque monendo. ©. ~ ca versurile sa fie frumoase (cf. gf moinjio: .operai de arta [ea produs finit al creatiei}"*) fie fermecdtoare, emotionante alton 1 — oriunde vor voi; cum vor voi A ! (D. auctoris) — trebuie sa te doara mai intai pe tine herd —a fi intelept este un prineipiu, dar si izvorul, sursa unei serieri corecte —modelul moravurilor sal vieti 1s —cuvinte insufletite (cuvinte potrivite, vii, care sa redea viata aga cum este) — si-a atins orice tel atins inte- gral scopul D. cerut de miseuit ‘si ENDUM Necessaria sunt decreta (principiile) quae dant animis inflexibile (inflexibila) iudicium (judecata), (Ciceto, Tusculanae disputationes, I, $4) Principii autem nulla est origo (origine, sursa); nam a prin- cipio oriuntur (se nase) omnia, ipsum (principium) autem nulla ex re alia (din niciun alt lucru) nasei (naste) potest. (Seneca, Epistulae ad Luciliun, 95, 62) Arta poetied (Ars poetica) sau, simplu, Poetica este lucrarea teoretica in care sunt prezentate principiile, legile de baza ale artei literare, in genere, si ale poeziei, in special | Poetica lui Aristotel, cea mai important si prima de acest fel, oferi o teorie despre originea poeziei, legile care guver- neaza actul creatiei (verosimilul si necesarul), cu aplicatii la epopee si tragedie, Scribendi recte sapere est et principium et fons, A judeca bine este si un principiu al seriiturii, si sursa creatiei de va- loare — declari Horatius. Ratiunea, ca factor esential in creatie, devine deziderat al clasicismului de mai t sdubiti deci ratiunea gi, pentru-a voastre lire, Din ea luati si frumosul, si-a artei stralucire.* (Boileau, Arta poetied, LI Arta poetica horatiana isi propune si-i instruiasca pe tine- tii poeti, care se inmultiserd, nu si valoric, oferindu-le un wghid in care sfaturile (reguli, principii, Iegi) se imbina armonios cu exemplificati, uneori imagini poetice de mare frumusete. in felul avesta, el insusi devine model pentru vir- tualii ucenici. Un poem de valoare este usor de recunoscut pentru intentiile sale moralizatoare (de preferat, implicite) si pentru realizarea artistica. Scopul poeziei este, asadar, duble: + si imbine utilul cu placutul, miscére tile cum dulct; i instruiasea, docére, mouere, dar sa si desfete, delecti Unui orator i se impunea, pentru a fi considerat eloevent (cloquens), si argumenteze, sa ineante, si convinga (u pro- bet, ut delectet, ut flectat, declara Cicero in Orator, 21, 69) Horatius aminteste doar doua intentii: (poeta) gui miseuit ile dulei / lectorem delectando pariterque monendo. Onto dct at probe, 7 ; delete te ect Chee Comparati cele doua enunturi si stabiliti corelati!104 4. a. Utridentibus arriden, ita flentibus afflent /humani vul- tus, Aceasta comparatie (observati simetriile si parig- menonul dublu!) vizeaza concordanta dintre intentie si produsul finit. Daca vrei, de exemplu, si scrii o tragedie (lat. tragoedia), trebuie sa fii capabil s& transpui artistic, si redai aceasta categorie estetica, tragicul (lat. sragicum), ce implica un mod de raportare a individului la existent, Ja univers, la autenticitate, la moarte. Tragicul impre~ sioneaza profund, prin conflictul puternic dintre dou va- lori superioare, supuse inevitabil prabusirii (cel putin una dintre ele). Existenta unor idealuri, a unor principii de v inalte, eroice face ca spectacolul tragicului sd fie nu numai purificator (catharsis), ci si mobilizator, exemplar. Arta unei tragedii-capodoperi (Eschil, Sofocle, Buripide, Euripides, ultima dintre mari Comeille, Racine) realizeaza purificarea sufletelor spec. erry tatorilor, desprinzandu-i, pentru o vreme, de contingent, de orice pasiune vulgara. Aristotel, caruia Horatius ii impartaseste opiniile, ia atitudine contra teoriei lui Platon, care sustine ca arta trezeste in om patimi inferioare, pr | cum durerea, in tragedie, sau placerea, in comedie. Aristotel sustine contrariul: prin emotiile artistice, omul climina o parte din surplusul su pasional turbulent. Asadar, cu acest punct de vedere, usor modificat, va fi de acord Schiller: frumosul este un mediator al sensibilului si ration- alului, deoarece educa omul, inaltandu- din planul sensi- bilului in cel al rayiunii, de fapt il si elibereaza (Scrisori despre educatia estetica). * Care e specia care, in opinia anticilor, era menita sil i | inalte pe om, izolandu-l, pentru moment, de problemele meschine sau agitatia diurna? | b. Opus tragicului ¢ comicul (lat. comicum), categorie este- ticd fundamental. Comicul reprezinta alta modalitate de Taportare a spiritului uman le realitate si arta si se dezvolté 1 pe baza unui contrast (de obicei, intre aparenta si esenta) sanctionat in cele mai diverse moduri, de la zimbet pani Ja hohotul de ras. Aristotel considera comicul drept potri- vit vulgului, oamenilor cu morala inferioara, prinsi in plasa compromisurilor diumne, care nu mai sunt capabili ss aiba principii inalte. Boileau, deja tributar unei conceptii clare despre ,,caractere, separa net comicul de tragic Aceeasi detasare obiectiva, superioara, marca a inteligentei, care separa adevarul de fals, de aparenta, dovedeste si Horatius, Discutati (vezi si subcapitolul *Proiecte didactice) ce tipuri de sanctiuni morale a aplicat poctul abordand + comicul bonom: + comicul grotesc: + comicul umoristic; * comicul satiriScena de comedie plautina 5. Exemplar vitae, viaja ca model demn de imitat, pentru tine, poet talentat si instruit (doctus), este cea mai bund alegere, Asa cum frumosul clasic este usor de recunoseut, pentru cd este invariabil, logic, inteligibil si real, tot asa gi arta cla- © supusa legilor verosimilului (verisimile), veridicu- lui (veridicwm), logieii /ogica). Drept urmare, obiectul artei este adevarul (verum, veritas), nu fantezia, imaginatia. Ratiunea ia loc spontaneitatii, céci poetul-profet (vates), inspirat, protejat pana acum de muze, este propriul siu stapan, un homo faber, un fiuritor de versuri, un creator lucid, fin observator al realitatii. Boileau defineste clar si definitiv relatia dintre adevar si fru- mos: Rien n'est beau que le vrai. 6, Realizati 0 corespondenta intre regulile propuse de Hora- tius, in fragmentele de mai sus, si cele preluate de Boileau, in exemplele de mai jos: »Unicul vostru studiu natura deci si fie Voi toti ce-aveti pretentii si scrieti comedie.* (III, 359-360) aLegati intotdeauna utilul de frumos.* (IV, 88) Simtiri si atitudini in scrieri de-ardtati Nobletea sufleteasca in versuri s-o céntati.* (IV, 91-92)i i j IRMEN LAL DAL UT PICTURA POESIS Natura fieret laudabile carmen an arte Ut pictura poesist: erit quae, si propius stes, aiaesiiun est ego nec studium sine divite vena, te capiat magis, et quaedam, si longius abstess; nee rude quid prosit video ingeniun?: alterius sic hace amar obscurton, volet haee sub luce videri, altera poscit opem res} et coniurat amice, judicis argutum quae non formidat acuments | (408411) haee placuit semel hace deciens repetita? | placebit. (wv. 361-365) aun os) — sa diseutat daca un poem devine vrednie de admirat a —~eunu vad la ce foloseste nici munca fara un talent fecund, niet un talent neexersat cere ajutorul celuilalt 4.ut picture poesis (es } ~~ ca si pictura ¢ poezia (celebra afir ihatie e preluatd de la Simonides din Keos [secolele af 11, tea-al V-lea a.Chr} si de Aristotel in Poetiea sf ce refera (a wasdturile comune poesiei $i picturii) cnr iuue ~. abstes — va exista una eare, dacd stai mai “Proape, ste atragi mai mult, salt, daca stai mai depart. (= ctvnneti — ascutimea de spirit a criticulul nu o Sperie pe aceasta (rezista aprecierii critice) dec — de zece oni repetat; de o sutl de ori: mereu ~astfel, fiecare ucru Ut picture poesis US COMPREHENDUAy panttu a ajunge ta desivarsire anistica, poctul trebuie sa fie inzestrat de natu, natura, cu talent, ingeninun, dar acern {a nu Poate sd dea roade fird experienta de viata, fara ede, catie filosofica, fara efortul sustinut de a atinue competent tehnicd, studium, maiestrie, ars (séyvn). Poctul nu cbr Ste ae naceat a Seo es — Sd ignore artele (pictura), care-I sprijina in atingerea ide- alului artistic: opera valoroasé rezista in fata critcii sia pu. | blicului (ectores). Horatius rezolva vechea disputa, initiaté de sofisti, referi- toare la natura / (gr. pers) si ars / (gr. evn). Adevaratul | artist, arzifex, trebuie sa aleaga, pentru realizarea de opere | perfecte, Jaudabile carmen, calea de mijloc (coniurat i amice), adecvarea dintre continut si forma, decorum (lat,), 7% mpémov (gr.). Scrieti termenii de mai jos sub forma de perechi, pentru a ilustra conceptul decorum: natura, ars, studium, labor. ingenium, dives vena 2 Gasiti in text doud interogative indirecte, una simpld, alta | dubla! b. Explicati utilizarea impersonalului (guaesitun est), in opozitie cu verbul la persoana I (ego video). ¢. Descoperiti unde se exprima poetul metaforic (de fapt, cumul de personificari), reusind astfel sé coloreze un text destul de arid, Sa analizaim construetia minutios elaborata a ultimutui frag- ment: | [Una] (pictura — tablou) erit quae te capias magis, sit propius stes. Quaedam si longius abs es * Observati jocul relativelor circumstantiale cu valoare con- | secutiva, in care sunt inserate conditionale potentiale. Este exact jocul de lumini, unghiuri, perspective oferit de tabloul | privit de-aproape, cu totul altul admirat de la distanta. Sau un tablou este admirabil privit de la distanta, altul numai de-aproape. Observati din now construct simetrice, antiteze de tot felul i Tabloul, odata zamislit de creator, isi are propriul destin, un | loc sub soare —, propria individualitate si, mai al i ii tate. | + Demonstrati ci poetul di dovada de ingeniozitate, de ta- lent artistic Pcnra eit quae siprptusses, _ Hedec ainat obscurum, volet hage sub luce videri, te capiat magis, et quaedam, hace placuit semel, haee deciens repetita placebit Si Fongius abstes * Repetarea in doar doua versuri a pronumelui demonstra- tiv de apropiere /aec pare-ar vrea sa sugereze diversitatea gusturilor receptorilor de arta, intr-adevar, arta trebuie si fie unica, doar manifestarile ei multiple (Ars una, speci- es mille’.